Higher education in the government curriculum, between necessary measures and forgotten priorities
În urma publicării în Monitorul Oficial al României a Programului de Guvernare elaborat de către coaliția parlamentară PNL-USRPLUS-UDMR și aprobat de Parlamentul României în data de 23 decembrie 2020, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a evaluat măsurile specifice învățământului superior prin raportare la prioritățile propuse de ANOSR în cadrul campaniei „Educație la Guvernare”, la angajamentele semnate de USRPLUS și UDMR, la concluziile proiectului „România Educată”, pe care Programul de Guvernare își propune a se fundamenta, dar și la asumările existente în planul de guvernare precedent, valabil pentru perioada 2019-2020.
Nu mai puțin de 11 ministere din 18, pe lângă Ministerul Educației, menționează obiective ce țin de sfera învățământului superior sau vizează direct studenții. Prim-planul viziunii se referă la implementarea Proiectului de Țară „România Educată”, inițiat de Președintele României, cât și la finanțarea adecvată a educației – până la 18% din bugetul național (6% din PIB) și de până la 3% din bugetul național (1% din PIB) pentru finanțarea publică a cercetării.
ANOSR a fost implicat activ în conturarea priorităților dedicate învățământului superior în cadrul proiectului „România Educată”. Cu toate acestea, experiența altor documente programatice, precum Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar 2015-2020 sau Strategia privind Modernizarea Infrastructurii Educaționale 2017-2023, ne demonstrează că dezideratele existente în acele două strategii sunt departe de a fi pe deplin integrate și faptic în politicile educaționale, atunci când analizăm gradul de implementare a acestora. Prin urmare, Strategia în domeniul învățământului superior în perioada post-2020, fundamentată pe proiectul România Educată și pe programul de guvernare analizat, va trebui să presupună o asumare clară a unui mecanism de elaborare a unui plan anual de acțiuni, cu ținte clare, realiste și măsurabile, cu un sistem de elaborare, monitorizare, evaluare și adaptare împreună cu reprezentanții studenților.
În privința celei de-a doua chei de boltă anterioare prezentării obiectivelor-cheie, cu privire la finanțarea educației, reamintim consecințele vizibile ale subfinanțării cronice de care s-a izbit educația în ultimii ani, cât și repercusiunile suferite de cercetarea românească în contextul alocării celei mai mici ponderi din PIB dedicate cercetării la nivelul Uniunii Europene, ANOSR fiind cel mai critic și mai vocal actor în ceea ce privește creșterea finanțării în învățământul superior. Din acest punct de vedere, asumarea de a tinde către 6% din PIB pentru educație, respectiv 1% din PIB pentru cercetare, în lipsa unui angajament ferm și a unor pași clari pare a fi o simplă dorință generică. Dacă își asumă să ofere cu adevărat importanța cuvenită educației, Guvernul trebuie să declare fără echivoc creșterea anuală a finanțării educației promisă și să ofere cadrul evoluției pentru a ajunge cu celeritate la 7% din PIB pentru educație și cercetare.
În privința celor 10 priorități propuse de ANOSR, constatăm că 4 din 10 au fost preluate integral, iar 4 parțial.
Dintre cele 36 de obiective care se referă la învățământul superior (9 obiective-cheie și 27 obiective din capitolul dedicat acestuia), 12 dintre acestea se regăsesc parțial sau în totalitate în solicitările ANOSR din cadrul campaniei „Educația la guvernare” – mai exact, 33,3% dintre asumările direct arondate învățământului superior se regăsesc în propunerile studenților.
Mai important, comparând obiectivele specifice elaborate de ANOSR pentru asigurarea unui învățământ superior de calitate și obiectivele din Planul de Guvernare pentru mandatul 2020-2024, observăm că, din totalul de 80 obiective specifice regăsite în cadrul campaniei „Educația la guvernare”, 28 sunt abordate direct sau măcar la nivel de tematică în Planul de Guvernare - mai exact, doar 32,5% dintre propunerile studenților au fost luate în considerare de guvernanți cel puțin din perspectiva domeniului.
Este important de semnalat faptul că propuneri majore, de impact și solicitate de mulți ani de ANOSR sunt, într-un final, integrate într-un document de natura Programului de Guvernare, precum participarea studenților în proporție de 25% în toate structurile consultative și decizionale, inclusiv la alegerea rectorului, reintroducerea incompatibilităților politice, limitarea numărului de mandate ale rectorilor.
Cu toate acestea, anumite subiecte esențiale nu au fost însă suficient tratate de guvernanți. Astfel, aspecte ce țin de dimensiunea socială a educației, etică și integritate, consiliere sau practică au fost fie ignorate total, fie tratate superficial.
Pentru a asigura o mai bună predictibilitate, coerență și calitate a educației terțiare, ANOSR solicită adăugarea priorităților studenților, unele asumate de cel puțin un partid din coaliție, la prioritățile prevăzute în Planul de Guvernare în momentul stabilirii strategiei la nivel de portofoliu și a finanțării aferente, corelarea obiectivelor cu prioritățile internaționale, și instituirea mecanismelor clare și eficiente de monitorizare a implementării acestora.
„Este mai mult decât evident că un plan de guvernare nu poate fi un index al tuturor măsurilor necesare. Actualul plan pornește cu cel puțin o reușită majoră preluată integral din propunerea ANOSR: 25% pentru studenți în toate structurile decizionale sau consultative la nivel universitar. Cu toate acestea, unele domenii esențiale, precum cele ce țin de dimensiunea socială a educației, au fost ignorate, iar altele au fost tratate superficial. Acestea trebuie să apară negreșit în strategiile și planurile guvernului începând cu noul an” a declarat Horia-Șerban Onița, președinte ANOSR.
