Educația – prioritate în agenda partidelor politice?

Publicat de dev_admin pe

 

Alegerile locale și parlamentare pentru mandatul următor reprezintă prilejul oportun pentru a trasa obiectivele în domeniul învățământului superior pentru perioada următoare, precum și pentru a afla prioritățile de pe agenda educațională a partidelor politice pentru 2020-2024

Din acest motiv, luni, 17 august, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a invitat partidele parlamentare la o dezbatere cu studenții participanți la Adunarea Generală a federației, ce va avea loc sâmbătă, 29 august 2020, începând cu ora 14:00, în Grădina de vară a Casei de Cultură a Studenților din București.

În contextul intempestiv cauzat de apariția pandemiei COVID-19 la nivel internațional, este de necontestat faptul că educația este și va fi în continuare afectată. Tocmai de aceea, este nevoie de soluții concrete și fezabile, care pot diminua impactul negativ generat și care pot maximiza rezultatele obținute de principalii beneficiari, studenții. Așadar, considerăm esențială stabilirea unei viziuni clare și asumate în privința educației ca prioritate națională, pentru a responsabiliza în mod unitar atitudinea clasei politice și pentru a contura o viitoare coerență decizională. Ne propunem ca, pe durata  evenimentului, să inițiem un dialog constructiv privind temele de interes educațional între partidele politice și să dezbatem o serie de linii directoare, apte să implice comunitățile universitare și să îmbunătățească gradual calitatea vieții studenților, odată cu instalarea unui nou legislativ pentru viitorul mandat. 

Adunarea Generală se va desfășura în perioada 27-30 august 2020 și va reuni lideri ai studenților din întreaga țară, atât fizic cât și online. În cadrul acesteia, se vor analiza demersurile federației de la începutul mandatului și până în prezent, Biroul de Conducere actual își va prezenta activitatea desfășurată pe parcursul mandatului, va fi ales Biroul de Conducere pentru mandatul 2020-2021 și se va trasa strategia de lucru pentru următorul an universitar.

ANOSR militează dintotdeauna pentru un proces educațional de calitate, investiții în educație și condiții optime pentru studenți, astfel solicităm responsabilitate din partea partidelor politice invitate, pentru a putea vedea pe ce își centrează acestea atenția, cu scopul de a asigura  un sistem de învățământ de calitate. 

„În aceste momente de incertitudine avem nevoie de o clasă politică responsabilă, care să acorde importanța necesară investiției în sistemul educațional, aceasta fiind singura șansă pentru dezvoltarea societății românești. Astfel, având în vedere că urmează alegerile locale și parlamentare, care vor avea impact semnificativ asupra tuturor, ne dorim un dialog cu reprezentanții partidelor politice în care vom prezenta obiectivele noastre, obiective care ne dorim să fie preluate în agenda partidelor.” – Petrișor-Laurențiu ȚUCĂ, președinte Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România.

Invitațiile trimise partidelor politice le puteți regăsi aici:

___________________________

În cadrul Adunării generale ANOSR de la București din perioada 27-30 august 2020, reprezentanții studenților au stabilit un set de priorități pentru dezvoltarea învățământului superior românesc, pentru a fi înaintate partidelor politice parlamentare. Studenții solicită partidelor politice ca sistemul de învățământ superior să fie definit de un cadru legislativ stabil și predictibil, în acord cu tendințele internaționale și construit în raport cu principiul învățământului centrat pe student.

Prin Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar 2021-2027 decidenții trebuie să își asume obiective ferme, conectate la realitatea sistemului, care să consolideze Spațiul European al Învățământului Superior, să preia integral temele asumate la Conferința Ministerială de la Roma din 2020 și care să fie însoțit de un plan de acțiuni coerent, monitorizat semestrial, revizuit după fiecare monitorizare și echipat cu o finanțare adecvată.

Situația pandemică a demonstrat o capacitate insuficientă a sistemului de învățământ românesc de a se adapta cu celeritate unor noi provocări și a redefinit aspectele de interes cotidiene. În acest context, este imperios ca actorii politici să conștientizeze impactul pe care măsurile luate în domeniul educației îl au în societatea românească, să integreze revendicările studenților în agenda lor și să monitorizeze periodic împreună cu ANOSR implementarea asumărilor dedicate învățământului superior.

I. Un sistem de învățământ capabil să reacționeze prompt în raport cu situația pandemică – este imposibil de contestat caracterul urgent și necesar în privința pregătirii și adaptării sistemului de învățământ superior la provocările create de pandemie și care au reliefat atât discrepanțele, cât și anacronismul unor activități din cadrul universităților românești.

  • Instituirea la nivel național a unui set de reguli și condiții predictibile și stabile în care instituțiile de învățământ să își desfășoare procesul didactic, incluzând implementarea acestuia exclusiv online, și organizarea serviciilor auxiliare pe durata menținerii situației pandemice la nivel național, chiar și în ipoteza menținerii riscurilor după ridicarea stării de alertă;
  • Prioritizarea studenților proveniți din medii defavorizate (din punct de vedere socioeconomic, inclusiv în contextul afectării statutului economic al familiei cauzat de pandemie) la cazarea în cămine;
  • Reevaluarea indicatorilor de calitate pentru finanțarea suplimentară în contextul COVID19;
  • Realizarea unui ghid de digitalizare la nivel național și monitorizarea modului în care universitățile răspund nevoilor studenților în contextul educației online;
  • Adaptarea cadrului legal (Ordinele nr. 3223/ 2012 și nr. 651/ 2014) în vederea introducerii posibilității implementării mobilităților studențești în format hibrid și virtual;
  • Creșterea subvenției pentru studenții care nu beneficiază de un loc în căminele studențești, în contextul reducerii numărului de locuri pentru respectarea măsurilor de distanțare fizică și regândirea pe termen scurt și mediu a întregului mecanism pentru acest tip de subvenție;
  • Îmbunătățirea accesului studenților la resurse educaționale în format electronic, în mod gratuit, prin intermediul bibliotecilor virtuale ale universităților și prin asigurarea abonamentelor în mod gratuit la reviste de specialitate, precum și facilitarea accesului universităților la platforme destinate educației online.

II. Un sistem de învățământ finanțat în raport cu nevoile beneficiarilor – asigurarea unei finanțări adecvate, cel puțin comparabile cu media europeană, drept condiție necesară unui învățământ de calitate.

  • Respectarea prevederilor Legii Educației Naționale și asigurarea a 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare;
  • Creșterea finanțării de bază, astfel încât să acopere în mod real nevoile studenților din perspectiva fiecărei componente inclusă în aceasta;
  • Creșterea subvenției cămine-cantine;
  • Creșterea subvenției pentru transportul public local al studenților la 159.268.886 lei, asigurarea beneficiului pe durata întregului an universitar și simplificarea procedurii de achiziționare;
  • Creșterea fondului pentru investiții la nivelul Ministerului Educației și Cercetării pentru învățământ superior la cel puțin 2.307.635.000 lei, în special prin investiția la nivelul bazei materiale – laboratoare, servicii studențești precum cămine și cantine (inclusiv în privința celor 20.000 de locuri noi asumate în urmă cu 4 ani);
  • Creșterea bugetului Ministerului Tineretului și Sportului (MTS) pentru finanțarea Concursului Național pentru Proiecte Studențești (CNPS) și realizarea a două apeluri pe an calendaristic;
  • Creșterea ponderii finanțării suplimentare și introducerea de noi indicatori de calitate pentru lărgirea aspectelor vizate în acordarea acesteia;
  • Menținerea beneficiilor oferite studenților în privința transportului intern feroviar, asigurarea finanțării corespunzătoare în bugetul Ministerului Transporturilor, operaționalizarea parteneriatului între Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Transporturilor pentru transferul datelor din Registrul Matricol Unic, precum și instituirea acelorași drepturi pentru studenți în privința transportului cu metroul;
  • Reevaluarea modului de fundamentare a structurii și coeficienților pe baza cărora se stabilește finanțarea de bază (finanțare pe ciclu de studii, program de studii, limbă de predare)
  • Alocarea bugetară pentru subvenționarea transportului public local;
  • Crearea unei metodologii transparente, bazate pe indicatori adecvați, în vederea alocării cifrei de școlarizare pentru toate ciclurile de studii universitare, având drept fundamentare domeniile prioritare și criteriile de calitate din cadrul clasificării universităților;
  • Creșterea fondului pentru situații speciale în vederea suplimentării bugetului pentru proiecte studențești;
  • Integrarea, în Strategie de absorbție a fondurilor europene a realizării de proiecte în beneficiul sistemului de învățământ superior, după consultarea actorilor relevanți din sistem.

III. Un sistem de învățământ echitabil, accesibil și incluziv – asigurarea accesului și incluziunii în învățământului superior și sprijinirea parcursului academic prin politici educaționale și servicii studențești integrate.

  • Asigurarea accesibilității în mod echitabil pentru studenții cu diverse tipuri de dizabilități, prin sprijinea universităților cu măsuri adecvate pentru:
  • Operaționalizarea campusurilor universitare și a clădirilor universităților astfel încât să fie facilitat accesul acestora;
  • Adaptarea materialelor de studiu la nevoile studenților cu dizabilități;
  • Dezvoltarea de servicii distincte în fiecare universitate, cu personal specializat, pentru sprijinul persoanelor cu dizabilități;
  • Sprijinirea integrării în mediul universitar a persoanelor cu dizabilități în vederea urmării unei cariere didactice sau a unor poziții administrative sau auxiliare.
  • Stabilirea pragului minim al burselor studențești pe baza coșului minim al studentului și corelarea automată cu creșterea salariului minim brut pe economie garantat în plată, astfel încât să reprezinte minimum 50% din acesta;
  • Creșterea fondului de burse cu 93% prin stabilirea cuantumului alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților în valoare de 388 de lei/lună, pe toată durata anului universitar (12 luni) per student de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii, în virtutea punctului anterior;
  • Creșterea burselor românilor de pretutindeni la valoarea bursei minime propuse de CNFIS pentru studenții care urmează programe de studii de licență și masterat, și în cazul studenților doctoranzi, alinierea cuantumul bursei cu cel pentru studenții doctoranzi români. Suplimentarea fondului de burse destinat studenților etnici români cu 16.455.479 lei pentru a asigura resursele necesare în acest sens;
  • Alocarea de locuri de cazare gratuite pentru studenții din categoriile defavorizate (studenții din medii socio-economic dezavantajate, studenții cu dizabilități, studenții instituționalizați etc.) și prioritizarea acestora în procesul de alocare a locurilor;
  • Crearea cadrului legal prin care art. 203, alin. (3) din Legea Educației Naționale nr. 1/2011 să fie respectat și studenții să beneficieze de reducere de 75% la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, la alte manifestări culturale și sportive organizate de instituții publice prin adoptarea unui ordin comun al Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Culturii;
  • Adoptarea unor măsuri care să conducă la eficientizarea și debirocratizarea programului „Euro 200”, prin creșterea plafonului de venit net maxim lunar mediu per membru de familie până la 1.115 lei, corelat anual cu indicele prețurilor de consum pentru mărfuri nealimentare, dar nu mai puțin de 50% din salariul minim brut pe economie, scăderea numărului minim necesar de credite promovate la maximum 30 și indexarea sumei acordate în bonuri valorice oferite beneficiarilor. De asemenea, se impune înlocuirea interdicției absolute de a beneficia de program în mod succesiv prin instituirea unei limite de 5 ani și eliminarea condiției unui beneficiar pe familie și introducerea apelului semestrial;
  • Transparentizarea și stabilirea unor principii pentru fundamentarea modalității de acordare de către universități a numărului de locuri bugetate pentru absolvenții de liceu din medii defavorizate;
  • Monitorizarea respectării normelor metodologice la nivel național privind organizarea căminelor studențești pentru a asigura un set de drepturi minimale pentru studenți, precum și actualizarea și promovarea reglementărilor Ministerului Sănătății în domeniul igienico-sanitar pentru cămine și campusuri universitare;
  • Instituirea unei reglementări privind tipurile de taxe pe care le pot percepe universitățile, fundamentarea acestora și interzicerea creșterii cuantumului pe perioada unui ciclu de studii al unui student;
  • Asistență medicală gratuită pentru studenți, în fiecare centru universitar, în policlinici studențești dotate corespunzător și extinderea asigurării sociale de sănătate pe parcursul tuturor ciclurilor de studii, până la vârsta de 35 de ani. Totodată, este necesară scutirea plății contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate pentru studenții angajați în vârstă de până la 35 de ani, în vederea evitării unei dublări a contribuției menționate;
  • Modificarea condițiilor de acordare a burselor pentru studenții proveniți din mediul rural, în sensul în care acestea să reprezinte un sprijin real pentru potențialii beneficiari.

IV. Un sistem de învățământ de calitate – necesitatea respectării dreptului studenților la un învățământ superior de calitate, oferit de universități competitive pe plan național și internațional.

  • Actualizarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului în vederea introducerii unor mecanisme clare de sancționare a neadaptării/ încălcării ordinului, precum și eliminarea discrepanțelor întâlnite în implementarea acestuia în raport cu obiectivele sale;
  • Subvenționarea masteratului didactic de către statul român, indiferent dacă studentul a urmat sau va mai urma un alt program de studii de masterat;
  • Monitorizarea implementării masteratului didactic și asigurarea unei evoluții continue și durabile a acestuia;
  • Creșterea numărului de ore de practică în cadrul modulului psihopedagogic – nivelul I;
  • Asigurarea reprezentativității studenților în Comisiile de Evaluare și Asigurare a Calității la nivel de universitate și/sau facultate în proporție de minimum 25%;
  • Alocarea de fonduri necesare pentru actualizarea permanentă a bazei materiale, inclusiv pentru asigurarea de resurse academice și didactice, în spiritul învățământului centrat pe student.
  • Asigurarea unui cadru normativ adecvat în privința posibilități implementării traseelor flexibile de învățare și sprijinirea universităților care își asumă adaptarea planurilor de învățământ astfel încât să satisfacă acest obiectiv;
  • Continuarea creșterii ritmului digitalizării și în perioada post-pandemică, în sensul operaționalizării procedurilor pentru activitatea didactică și serviciile studențești online;
  • Introducerea de noi actori relevanți în gestionarea procesului de asigurare a calității, în vederea alinierii conforme a actelor normative în domeniul evaluării externe a calității cu tendințele internaționale, inclusiv metodologii de evaluare externă din alte state membre ale Spațiului European al Învățământului Superior (SEÎS);
  • Facilitarea și monitorizarea formării continue a cadrelor didactice în privința competențelor digitale actuale;
  • Introducerea unui indicator de calitate privind digitalizarea în finanțarea suplimentară și elaborarea unor norme care să evalueze respectarea acestuia;
  • Operaționalizarea unui sistem de selecție digitalizat în urma promovării examenului de rezidențiat pentru a facilita modul în care viitorii rezidenți își vor alege specializarea, împreună cu reducerea timpului de desfășurare a acestui proces.

V. Un sistem de învățământ participativ – creșterea implicării studenților în structurile comunității universitare în acord cu modelele de bună practică din alte țări membre ale Spațiului European al Învățământului Superior și în gestionarea procedurilor relevante.

  • Asigurarea participării studenților în procesul de alegere a rectorilor universităților întrun procent de cel puțin 25% din totalul electoratului;
  • Asigurarea participării studenților cu drept de vot într-un procent de 25% în toate structurile decizionale relevante (Consiliul de administrație și Consiliile departamentelor academice), precum și participarea în proporție de 33% în Senatele universitare;
  • Participarea studenților într-o proporție majoritară în comisiile de acordare a burselor, a locurilor de cămin și a taberelor studențești;
  • Asigurarea participării în proporție de 33% a studenților în Consiliile de Administrație ale conducerea Caselor de Cultură a Studenților și instituirea unui nou sistem de gestiune și monitorizare a acestora.

VI. Un sistem de învățământ onest, clădit pe principiile eticii, integrității academice și bunei guvernanțe – asigurarea încrederii publice în corectitudinea și relevanța calificării obținute și oferirea garanțiilor unui management eficient și transparent.

  • Introducerea incompatibilității între funcția de cadru didactic și persoanele condamnate penal pentru infracțiuni săvârșite cu intenție până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării;
  • Limitarea posibilității ocupării funcțiilor de rector și decan la maximum 8 ani, indiferent de perioada în care au avut loc mandatele și de întreruperile acestora;
  • Stabilirea de către Ministerul Educației și Cercetării a unei liste privind informațiile minimale specifice învățământului superior ce cad sub incidența Legii nr. 544/ 2001 și introducerea transparenței universităților drept indicator de calitate în finanțarea suplimentară a acestora;
  • Crearea unui sistem de sancțiuni clar și ușor de aplicat, în situațiile în care se constată încălcări ale normelor de etică și integritate academică la nivelul studiilor de doctorat, pentru școlile doctorale (desființarea școlilor doctorale în care au fost înregistrate cel puțin trei cazuri de plagiat dovedite și interdicția dreptului de a organiza o școală doctorală în domeniul respectiv timp de cinci ani), pentru persoanele dovedite a fi plagiat (retragerea titlului academic și excluderea definitivă din comunitatea academică) și pentru cadrele didactice care au coordonat lucrările de doctorat (retragerea abilitării de coordonator);
  • Elaborarea de către Consiliul de Etică și Management Universitar și aprobarea prin ordin de ministru a unei metodologii-cadru pentru prevenirea, depistarea și sancționarea tuturor tipurilor de cazuri de plagiat de către universități în concordanță cu Codul de referință al eticii și deontologiei universitare ce urmează a fi elaborat de același organism;
  • Realizarea unor fișe ale disciplinei Etică și integritate academică de referință la nivel național de către Ministerul Educației și Cercetării, prin consiliile sale consultative;
  • Crearea de către CEMU a unor proceduri care facilitează implementarea integrității academice în universități – Cod de bune practici, Manualul conflictelor de interese, Declarația națională de integritate în cercetare, Politica privind Etica investițiilor, Politica de prevenire a corupției, Glosar al termenilor corelativi eticii și integrității academice, PETS (Public Expenditure Track Surveys) – pentru urmărirea investiției cheltuielilor, auditurile ca formă de verificare a stadiului actual al implementării politicilor de etică, Cod specializat adresării problemelor de hărțuire morală și hărțuire sexuală în vederea prevenirii, depistării și sancționării de universități;
  • Introducerea dreptului studenților de a beneficia în mod gratuit de programe software de identificare a similitudinilor pe tot parcursul studiilor;
  • Stabilirea cadrului legal pentru introducerea normelor minimale privind etica cercetării științifice (elaborarea unor documente precum Codul de Conduită în cercetare și Politica de Etică a cercetării);
  • Asigurarea reprezentativității studenților în Comisiile de Etică la nivel de universitate și/ sau facultate în proporție de minimum 25%.

VII. Un sistem de învățământ preocupat de viitorul profesional al studentului – asigurarea instrumentelor și identificarea măsurilor necesare orientării profesionale a studentului, precum și dezvoltarea cadrului desfășurării practicii de specialitate.

  • Modificarea Metodologiei privind funcționarea centrelor de consiliere și orientare în carieră („CCOC”), astfel încât să existe cel puțin 1 consilier de carieră sau psiholog la fiecare 1.000 de studenți;
  • Alocarea de resurse financiare corespunzătoare universităților pentru funcționarea CCOC prin subvenții cu destinație specială încadrate în finanțarea complementară;
  • Actualizarea legislației în domeniul stagiilor de practică pentru a crește garanțiile și drepturile studenților care parcurg astfel de stagii, creșterea importanței și valorificarea activă a experienței rezultate, detalierea criteriilor de calitate în privința stagiilor oferite de universitate și corelarea cu alte acte normative relevante (de exemplu, Legea internshipului).

VIII. Un sistem de învățământ conectat la dimensiunea internațională – asigurarea racordării sistemului de învățământ superior din România la tendințele internaționale și prioritizarea internaționalizării ca factor de creștere a calității.

  • Menținerea acordării suplimentului financiar pentru universitățile din România selectate în cadrul inițiativei Consorțiilor de Universități Europene a Comisiei Europene, prin programul comunitar Erasmus+;
  • Asigurarea finanțării pentru implementarea Cardului European al Studentului, operaționalizat de către Comisia Europeană;
  • Crearea cadrului legal pentru operaționalizarea posibilității desfășurării studiilor universitare în colaborare cu universități din țară sau din străinătate și eliberarea diplomelor comune (joint degree);
  • Adaptarea Nomenclatorului studiilor la Clasificarea Internațională a Standardelor în Educație (ISCED) și tendințele internaționale, în vederea sporirii comparabilității și recunoașterii studiilor desfășurate în cadrul instituțiilor de învățământ superior din România;
  • Adoptarea unei strategii de internaționalizare a învățământului superior din România și sprijinirea universităților performante pentru a crește în topurile internaționale.

Dezbaterea realizată poate să fie urmărită în materialul următor:

https://www.facebook.com/139533373104/videos/2441337776168311

Categorii: Slide

0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ro_RO