Digitalizarea educației – Asumare reală, nu slogan!

Publicat de dev_admin pe



În ciuda faptului că digitalizarea educației reprezintă o
prioritate europeană consacrată, în învățământul superior românesc subiectul a devenit cu adevărat important abia odată cu mutarea forțată a activității didactice în online din cauza pandemiei. Chiar și așa, din luna martie până în prezent transformarea digitalizării într-un proiect național a fost mai degrabă un slogan, decât o asumare reală.   

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) înaintează o serie de propuneri privind digitalizarea învățământului superior relevante pe termen lung. Indiferent de documentul care va cuprinde prioritățile statului român și ale universităților în domeniul digitalizării, anume includerea în viitoarea Strategie privind digitalizarea educației din România 2021-2027, lansată tardiv în 26 octombrie de Ministerul Educației și Cercetării sau în alte documente strategice, nevoia de acțiuni clare și de impact în acest domeniu nu poate fi contestată. 

Starea digitalizării în România necesită urgent intervenții specifice. Conform DESI 2019 (Digital Economy and Society Index), la nivelul Uniunii Europene România ocupă locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în Indexul DESI 2019, în contextul în care mai mult de o cincime dintre români nu au folosit niciodată internetul și mai puțin de o treime dețin abilități digitale de bază.

În vederea sprijinirii digitalizării învățământului superior, ANOSR a lansat în luna octombrie analiza „Învățământul online prin ochii studenților. Recomandările ANOSR” ce a vizat modul în care universitățile s-au adaptat la predarea online în contextul pandemic și care sunt așteptările și sugestiile studenților și a cadrelor didactice vizavi de procesul didactic online pentru următoarea perioadă.

Contextul pandemic a demonstrat cât de importantă este pregătirea și dezvoltarea rezilienței sistemului de învățământ în fața situațiilor critice prin implementarea consecventă de măsuri în vederea digitalizării proceselor implicate, respectiv, cât de necesară este stabilirea și aplicarea cu celeritatea a unei Strategii naționale pentru digitalizarea educației.

În continuare prezentăm o parte dintre propunerile ANOSR asupra strategiei privind digitalizarea educației din România:

  • Dezvoltarea competențelor digitale ale tinerilor NEETs, ale adulților, ale elevilor și studenților prin cursuri de scurtă durată;
  • Revizuirea sistemului de formare inițială și continuă a cadrelor didactice și introducerea de noi discipline pentru dezvoltarea competențelor digitale și familiarizarea cu metode și tehnici moderne de predare, corelate cu evoluția tehnologică;
  • Stabilirea unor direcții generale și sprijinirea implementării Tehnologiilor de asistență (Assistive Technology) pentru asigurarea accesului la educație online a elevilor și a studenților cu dizabilități și/sau dificultăți de învățare;
  • Sprijinirea dezvoltării de platforme naționale online pentru digitalizarea și debirocratizarea proceselor specifice învățământului universitar, cum ar fi procesul de admitere, accesul la serviciile centrelor de consiliere și orientare în carieră, procedura de achitare a taxelor universitare, verificarea autenticității diplomelor eliberate de universități, monitorizarea parcursului academic al studentului și accesarea tuturor facilităților prin intermediul unui cont unic și asigurarea implicării României în procesul de operaționalizare a Cardul de Student European;
  • Implementarea de mecanisme de finanțare specifice în vederea sprijinirii și stimulării procesului de digitalizare;
  • Reformarea programului „Euro 200” raportat la realitățile actuale cu scopul de a asigura atât pentru elevi, cât și pentru studenți accesul echitabil la educație și sprijinirea dotării instituțiilor de învățământ superior cu device-uri, echipamente și platforme digitale de e-learning și administrative;
  • Sprijinirea prin cadrul legal și financiar a mobilităților virtuale și hibrid, a dezvoltării de cursuri online cu acces nelimitat pentru toți utilizatorii (Massive Open Online Courses – MOOCs) și recunoașterii competențelor astfel obținute prin „open badges” și „micro-credentials”;
  • Stimularea integrării în procesul educațional a resurselor educaționale deschise (RED);
  • Elaborarea unui instrument de autoevaluare a gradului de digitalizare a serviciilor universitare și  a unui ghid de digitalizare a învățământului superior;
  • Operaționalizarea bibliotecilor publice online prin digitalizarea fondului de carte a bibliotecilor centrale universitare;
  • Monitorizarea și evaluarea periodică a implementării strategiei împreună cu reprezentanții societății civile și colectarea permanentă de date pentru evaluarea eficienței măsurilor luate și fundamentarea de noi măsuri și politici naționale în domeniul digitalizări educației.

„Dacă vorbim în ultima perioadă despre educație, o temă majoră este, categoric, digitalizarea. Deși suntem de acord cu acest aspect, nu doar că am ajuns la această concluzie târziu față de partenerii europeni, dar ne-am limitat în mare parte la a discuta strict despre device-uri, nici acelea măcar puse la dispoziția tuturor studenților în timp util. Digitalizarea reprezintă un proces de schimbare amplă a modului actual de funcționare a universităților, iar ANOSR inițiază dezbaterea pe termen lung cu propuneri punctuale, de impact, pe acest subiect.” a declarat Horia-Șerban ONIȚA, președintele ANOSR.

Categorii: Slide

0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ro_RO